Două faze mi-au atras atenția în runda a treia încheiată deja, disputată între vineri și luni. E vorba despre două penalty-uri neacordate de Ovidiu Hațegan și de Sebastian Colțescu împotriva celor de la Rapid și de la Dinamo.
De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei din Liga 1, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
Cea mai controversată faza a etapei s-a disputat vineri seara pe Arena Națională.
Minutul 66: jucătorul celor de la Farul Constanța, Hefte Betancour primește mingea dintr-o aruncare de la margine în suprafața de pedeapsă adversă unde este întâmpinat de fundașul rapidist, Alexandru Dandea.
Acesta îl ia în brațe cu ambele mâini. Jucătorul atacant cade dar arbitrul lasă jocul să continue. Hefte se afla în suprafața de poarta, față în față cu portarul advers.
Analiza este simplă:
Jucătorul apărător având ambele mâini pe adversar, îl împiedică pe acesta într-un mod incorect să înainteze și îl trântește la pământ. Am auzit diferite argumente prin care se spune că atacantul are și el o mâna pe adversar și astfel devine ținere reciprocă.
NU SUNT DE ACORD cu acest mod de a analiza deoarece ținerea făcută de atacant este minoră, aproape inexistentă și în nici un caz nu influențează în vreun fel acțiunile apărătorului.
Arbitrul, în această situație, anticipează bine un potențial moment dificil și se poziționează în dreapta suprafeței de pedeapsă, ieșind din diagonala recomandată de CCA.
Puteți observa pe imagine că situația este în raza vizuală a arbitrului care ar fi putut primi un ajutor și din partea arbitrului asistent de pe acea parte. Decizia corectă ar fi fost lovituta de pedeapsă și cartonaș roșu.
Eliminarea ar fi fost necesară deoarece atacantul în momentul în care este culcat la pământ, se afla singur în fata portarului, în suprafața de poartă, având balonul în control total și este împiedicat să înscrie printr-o ținere cu ambele mâini, greșeală care nu are legătură cu balonul.
Vă reamintesc că în suprafață de pedeapsă situațiile în care un jucător este faultat în situație de “ultim apărător”, situație clară de înscriere a unui gol, printr-un fault prin care se încearcă jucarea balonului, sancțiunea disciplinară ar fi fost cartonaș galben. În situația aceasta nu este cazul, de unde reiese clar cartonaș roșu.
“We don’t want soft penalties” spunea Roberto Rosseti, șeful arbitrilor de la UEFA. În traducere ar însemnă că cei din conducerea arbitrajului European nu doresc să vadă penalty acordat “ușor”, la care să căutam cu lupa la reluare un mic contact care să justifice decizia.
Atunci când avem nevoie de zeci de reluări, când singurul care a văzut ceva în neregulă este arbitrul din teren, atunci pentru publicul spectator, pentru lumea fotbalului, decizia de bun simț este să lăsăm jocul să continue.
Am văzut o fază interesantă din punctul acesta de vedere în meciul de ieri. În minutul 76 atacantul celor de la Academica, Aleksandru Robert, scapă în suprafața de pedeapsă într-o situație periculoasă pentru apărarea dinamovistă și cade lângă Steliano Filip. Arbitrul lasă jocul să continue dar din prim planurile prezentate de televiziune, putem vedea pe fața lui, putem deduce din mimica feței, că nu era sigur pe decizie.
După câteva reluări putem vedea într-adevăr o mâna a lui Steliano Filip pe adversar, o ușoară ținere. Este foarte greu, dacă nu imposibil, la televizor să ne dăm seama de intensitatea ținerii sau dacă i-a provocat sau nu căderea.
Recomandarea CCA în situații neclare, unde arbitrul este nesigur, este de a lasă jocul să continue. Penalty, că sancțiune tehnică, este o decizie de importanță majoră care poate influența rezultatul final al unui meci. Decizia corectă în această situație neclară este cea luată de arbitru în teren: lasă jocul să continue.
Un fapt interesant petrecut la Jocurile Olimpice mi-a atras atenția: retragerea sportivei americane Simone Biles pe motive de stres și depresie. Aceasta, împreună cu recentele evenimente din tenis când Naomi Osaka a refuzat să participle la conferințe de presă și chiar la turnee din cauza depresiei m-au făcut curios să caut dacă există date despre astfel de probleme la arbitri de fotbal.
Este un fapt bine cunoscut că meseria de arbitru te supune la unele presiuni atât mediatic, prin critici în presă și uneori chiar atacuri la persoană, cât și direct în timpul unui meci. Un arbitru care arbitrează perfect 99% dintr-un meci și greșește în ultima faza consideră meciul un eșec.
Aceste lucruri pot duce foarte probabil la probleme precum depresie, anxietate, stres, cum este cazul și în ceea ce privește alți sportivi. Nu sunt prea multe informații despre acest subiect, cu toate acestea există un studiu amplu publicat în The physician and sports medicine, volumul 45 în anul 2017.
Cercetătorii au strâns informații de la un număr de 391 de arbitri profesioniști din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Norvegia, Rusia, Scoția și Suedia.
Astfel au fost completate voluntar, periodic, anumite formulare de către arbitrii referitor la stres, anxietate, depresie, probleme de alimentație și de somn generate de practicarea acestei meserii.
Concluziile în urma unui întreg sezon au fost următoarele: 10% au raportat probleme legate de stres, 16% anxietate sau depresie, 14% probleme cu somnul, 29% dereglări alimentare și 8% probleme legate de alcool. 90% dintre cei intervievați au declarant că problemele avute influențează într-un mod negativ prestațiile din teren dar doar 18% au căutat ajutor medical pentru a depăși impasul.
Aproximativ 17% au declarant că federațiile cărora le aparțin le oferă sprijin în acest sens și peste 70% au recunoscut că sunt necesare măsuri de sprijin.
Procentul mare de arbitri care spune că este afectată prestația în teren de aceste probleme ar trebui să constituie un semnal de alarmă.
Comisia UEFA pune la dispoziția arbitrilor de elită un psiholog sportiv, special pentru a discuta astfel de situații și a încercă să se găsească metode de a face față presiunii specifice unei meserii care te pune în prim-plan de cele mai multe ori într-un mod negativ.
Ar fi interesant și benefic de gândit un astfel de program și pentru cavalerii fluierului din Liga 1.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER